Nulitatea procesului-verbal de contravenție

Drept contravențional

Nulitatea este o sanctiune de drept care lipseste procesul-verbal de contraventie de efectele sale ca și cum nu ar fi existat. Poate fi nulitate absolută în cazul încălcarii unei norme pentru ocrotirea unui interes general sau nulitate relativă în cazul încălcării unei norme pentru ocrotirea unui interes particular. Nulitatea absolută poate fi constatată și din oficiu, dar nulitatea relativă trebuie solicitată și demonstrată prin plângere.

NULITATEA ABSOLUTĂ

Nulitatea absoluta apare în cazul lipsei datelor de la art. 17 din OG 2/2001 sau a altor elemente importante.

Art. 17 „Lipsa uneia dintre mentiunile privind numele si prenumele agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, in cazul persoanei juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.”

  • Lipsa prenumelui agentului, scrierea numelui contravenientului greșit, lipsa CNP-ului contravenientului, lipsa semnăturii sunt cazuri de nulitate absolută
  • Greșirea datei echivalează cu lipsa datei pentru că nu se poate stabili cu exactitate când s-a produs fapta.
  • In afara elementelor mentionate expres la art. 17, mai sunt si alte elemente care atrag nulitatea absoluta daca lipsesc: menționarea sanctiunii, necompetenta organului constatator, lipsa inregistrarii tehnice in cazul in care se constata prin mijloace tehnice (ex. depăsirea vitezei), comiterea faptei de alta persoana, încălcarea interdicției de a sancționa prin doua procese-verbale de contraventie pentru aceeași fapta.

Nu sunt cazuri de nulitatea absolută:

  • Greșirea locului nu atrage nulitatea absolută, ci netemeinicia și trebuie demonstrată. Lipsa locului nu este menționată printre cauzele de nulitate absolută. Ea ar putea fi o cauză de nulitate relativă dacă nu se poate determina dacă a comis sau nu contravenția, spre exemplu în cazul depășirii vitezei legale când nu se știe dacă era în localitate sau în afara ei.
  • Insuficienta descriere a faptei este asemănătoare cu lipsa descrierii faptei și atrage nulitatea relativă (decizia 13/14.05.2018 ICCJ). Dacă la descrierea faptei a fost reluat în termeni generali textul de lege fără se se individualizeze circumstanțele relevante, fapta nu este descrisă. De exemplu: în procesul-verbal apare “nerespectarea indicațiilor polițiștilor”(reluarea textului de lege fără să se spună ce măsuri și recomandări nu a respectat) în loc să scrie în concret că persoana i-a tras de uniformă și i-a împins pe polițiști. Un alt exemplu este “nu avea asupra sa documentele” – dar datele sunt trecute în procesul-verbal și nu știm despre ce documente e vorba: certificatul de înmatriculare, permisul de conducere, buletinul?
În cazul în care ai nevoie de ajutor la redactarea plângerii contravenționale sau la corectarea ei, contacteaza-mă prin e-mail la roxana.luchianov@gmail.com sau WhatsApp 0757662747.

NULITATEA RELATIVĂ

Nulitatea relativă apare în cazul lipsei oricăror elemente de la art. 16 care nu sunt conținute în art. 17 din OG 2/2001 dacă petentul dovedește vătămarea care i s-a adus și care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Sunt cazuri de anulare a procesului-verbal de contravenție:

  • Inregistrarea cu mijlocul tehnic nu este concludentă, clară
  • Mijlocul tehnic prin care agentul constată contravenția nu este omologat, verificat metrologic sau nu este corect menționat In sentinta civilă 1046/21 februarie 2018 a Judecătoriei Sectorului 1 a fost anulat un proces-verbal de contravenție deoarece în procesul-verbal a fost trecut mijlocul tehnic “aparat radar montat pe MAI 34448 – ROM 208”, iar din buletinul de verificare metrologică acest aparat era ROM 399, “motiv pentru care instanța nu poate stabili cu certitudine nici care are autoturismul pe care era montat aparatul, nici care era numărul unității de înregistrare și nici faptul că această unitate era verificată metrologic”
  • Lipseau componentele contravenției (fapta)

In sentința civilă 4332/2.07.2019 a Judecătoriei Buftea, instanța a analizat înregistrarea și a văzut că autovehiculul a fost oprit 2 minute pe o porțiune asfaltată a trotuarului și nu pe spațiul verde, a lăsat spațiu suficient pentru pietoni, nici un pieton nu a trecut și nu a fost pus în pericol în acel interval și ca urmare a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției.

  • Nu sunt precizate sancțiunile pentru fiecare contravenție în parte
  • Încheierea în mod abuziv a procesului-verbal în lipsa contravenientului
  • Neaducerea la cunoștință a dreptului de a face obiecțiuni

Nu vor fi cazuri de anulare urmatoarele:

  • Lipsa obiectiunilor sau neaducerea la cunostinta contravenientului a dreptului de a face obiectiuni. Desi in lege nulitatea relativa apare în cazul în care agentul constatator nu aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face mentiuni (nulitate virtuala) sau nu insereaza obiectiunile in procesul-verbal (nulitate expresa), dreptul contravenientului de a se adresa instantei pentru a formula plangere inlatura orice vatamare și ca urmare instanța nu va anula procesul-verbal doar din acest motiv.
  • Lipsa semnăturii martorului atunci cand contravenientul nu semneaza procesul-verbal Rolul martorului nu este de a confirma vinovatia sau nevinovatia contravenientului, ci doar de a explica de ce nu este semnat procesul-verbal de contravenient. De asemenea, se acoperă prin luarea la cunoștință de către contravenient și prezentarea obiecțiunilor sale în cadrul procesului.
  • Incheierea procesului-verbal la o data ulterioara savarsirii contraventiei Agentul constatator nu este obligat sa intocmeasca procesul-verbal de sanctionare la locul si momentul constatarii faptei, acesta putând fi încheiat și ulterior într-un interval de prescripție de 6 luni. Petentul are posibilitatea sa isi manifeste nemultumirea in cadrul plangerii.
  • Lipsa altor probe in afara constatarii agentului prin propriile simțuri în cazurile în care nu sunt necesare mijloace tehnice (cum e cazul la imbibația alcoolica sau la depășirea vitezei) Daca agentul constatator a observat prin propriile simturi savarsirea unei contraventii, chiar daca nu mai exista alte probe si legea nu le cere, se aplica prezumția de legalitate pe care contravenientul o poate răsturna cu probe. Daca agentul nu a facut constatarea prin propriile simturi, ci pe baza unui denunt, atunci este nevoie de probe privind savarsirea contraventiei deoarece nu se poate incuraja abuzul denuntatorilor.
  • Aplicarea unei sancțiuni pentru o faptă similară (considerată de contravenient “aceeasi”) în lipsa unor dispoziții contrare Neobținerea unei autorizații de construcție, de funcționare etc. după ce anterior s-a primit o sancțiune pentru același motiv este o nouă contravenție deoarece obligația de a obține autorizația nu s-a stins prin sancționare, ci a fost încălcată din nou. Dispoziții contrare exista in cazul lipsei rovinietei, unde art. 9 alin (8) din OG 15/2002 prevede obligația de a nu se întocmi noi procese-verbale de contravenție pentru același vehicul timp de 2 luni de la constatarea primei contravenții.