Calculul cotelor mostenitorilor

Dreptul familiei

  1. La mostenirea defunctului reclama drepturi sotia supravietuitoare, mama dezmostenita total, fratele bunicului matern si cei doi frati ai bunicului patern. In acest caz: a. mama nu mosteneste nimic b. fratele bunicului matern primeste 1/8 din mostenire c. mama primeste ¼ din mostenire (Licenta februarie 2020, grila 1, întrebarea 34) Raspuns: c Sotia primeste ½ pentru ca vine in concurs doar cu ascendenti privilegiati (art 977 alin (2) C.civ.) Ca mostenitor rezervatar (sotii, descendentii, ascendentii privilegiati), mama primeste ½ din cota care I s-ar fi cuvenit, adica ½ partea care se cuvine clasei ei, deci primeste ¼ (art. 1088 C.civ.) Cealalta parte de ¼ se imparte la clasa urmatoare de mostenitori, adica fiecare din fratii bunicilor primeste 1/12.

  2. In cazul în care moștenirea de cuius-ului X a fost acceptata de către S (soția supraviețuitoare a lui X), A (fiul lui C1, acesta din urma fiind copilul lui X și S și precedat lui X), B și C (fiii lui C2, acesta din urma fiind copilul lui X si S și nedemn fata de X) și D (copilul lui C3, acesta din urma fiind tot copilul lui X și S si care a decedat în același accident de circulație cu X fără a se punea stabili ca unul a supravietuit celuilalt), atunci: a. A primește ¼ din moștenire b. B primește 3/16 din moștenire c. C primește ¼ din moștenire

(Licența februarie 2019, grila 1, întrebarea 34)

Răspuns: a

Soția vine la moștenire în concurs cu descendenții și primește 1/4 din masa succesorală (art. 972 alin (1) C.civ.). Nepoții A, B, C, D vin la moștenire prin reprezentare conform art. 966 alin (1) C.civ. și art. 967 alin (1) C.civ. care arată că descedenții copiilor pot veni la moștenire prin reprezentare când copiii sunt decedați, nedemni, comorienți. Restul de 3/4 se împarte între reprezentanții C1 (1/4), C2 (1/4), C3 (1/4), astfel că A primește 1/4, D primește 1/4, iar B si C primesc câte 1/8 din masa succesorală.

  1. Spre deosebire de colateralii ordinari, ascendentii privilegiati: a. nu sunt inlaturati de la mostenire de catre sotul supravietuitor b. nu sunt inlaturati de la mostenire de catre colateralii privilegiati c. impart mostenirea sau cota-parte din mostenire ce li se cuvine in mod egal

(Licența februarie 2019, grila 1, întrebarea 35)

Raspuns: b

a – Soțul supraviețuitor nu înlătură nicio clasă de la moștenire, ci vine în concurs cu aceasta primind o anumită cotă din moștenire. (art. 972 C.civ.) b – Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați sunt în aceeași clasă de moștenitori și nu se înlătură de la moștenire (art. 964 C.civ.) c – Intre rudele din aceeași clasă și de același grad, moștenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel (art. 964 alin (4) C.civ), astfel că aceasta nu este o deosebire, ci o asemănare. În plus, colateralii ordinari ar putea sa nu aibă același grad și cei mai apropiați de defunct să înlăture de la moștenire pe ceilalți.

  1. In materia dreptului de moștenire, în cazul în care: i) masa de calcul este 200; ii) moștenitorii defunctului X sunt soția S si mama M; iii) în timpul vieții sale, X a făcut în aceasta ordine, o donație de 50 lui A, o donație de 40 lui B, o donație de 30 lui C (A,B,C fiind prieteni ai defunctului); iv) prin testament X a dispus ca – dacă va fi cazul – donația lui A sa se reducă mai întâi, iar v) donatarul C este insolvabil, atunci: a) donația lui A se va reduce de la 50 la 30 b) donația lui B se va reduce de la 40 la 20 c) S si M vor suporta insolvabilitatea donatarului C

(Licența iunie 2018, grila 1, întrebarea 34)

Raspuns: b, licenta iunie 2018

Mama și soția sunt moștenitori rezervatari, deci au dreptul la 1/2 din masa de calcul de 200 care include donațiile, deci la 100. Donațiile se reduc în ordine, indiferent că defunctul a ales ce să se reducă. (El putea sa aleagă la donații concomitente – cand se reduceau toate proportional, afara de cazul in care a spus care vor avea preferință. - art. 1096 alin (3) și (4) C.civ.) Daca donatarul e insolvabil, se reduce donația anterioara. (art. 1096 alin (5) C.civ.)

Donațiile sunt 120 încălcând cu 20 rezerva succesorală, trebuie sa se reducă cu 20. De la C nu se poate ca e insolvabil, se reduc de la B – de la 40 la 20.

  1. Mostenirea lui X (decedat la 7.03.2017) a fost acceptata de S – sotie, M – mama, iar F fratele a decedat la 4 luni inainte de a accepta. A, sotia lui F: a. poate sa accepte atat mostenirea lui F, cat si mostenirea lui X numai pana la data 7.03.2018 b. va mosteni ¼ din mostenirea lui X in situatia in care vine la mostenire in concurs cu B – copilul lui F, si atat A, cat si B au acceptat in termen mostenirile lui F si X c. nu poate veni la mostenirea lui X daca a renuntat la mostenirea lui F (Licență la Facultatea de drept, Universitatea din București, iunie 2019, grila 1, întrebarea 34) Raspuns: c a - mostenitorii celui care a decedat fara a fi exercitat dreptul de optiune succesorala il exercita separat fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor (art. 1105 C.civ.), deci la 4 luni după termenul de 7.03.2018. b – A mosteneste ¼ din averea lui F care ar putea mosteni 1/3, deci 1/12. c – Dacă a renunțat la moștenirea soțului, nu poate accepta moștenirea lui X care este o parte a moștenirii lui F. A nu se confunda situația cu cea a descendenților care moștenesc prin reprezentare chiar dacă au renunțat la moștenirea reprezentatului. (art. 967 C.civ.)

  2. După decesul lui D, la data de 15 iulie 2017, sunt chemați la moștenire S, soția supraviețuitoare a defunctului, F1, fiul din prima căsătorie a defunctului, F2 și F3, fiii din căsătoria lui S cu D, și N nepotul de frate predecedat al defunctului. În următoarele 6 luni de la deschiderea moştenirii, S a distrus, cu rea credință, testamentul lăsat de defunct lui F1, acesta din urmă a renunțat expres la moștenire, F2 și F3 au renunțat gratuit la moștenire în favoarea mamei lor S, iar N şi S au declarat expres că acceptă moștenirea. Cine va beneficia efectiv de averea defunctului, dacă ne aflăm la data de 3 martie 2019 și toți succesibilii au cunoscut, anterior deschiderii moștenirii, despre distrugerea testamentului, dar nu au întreprins alte demersuri decât cele menționate mai sus? A. N în întregime; B. S în întregime; C. F2 și F3 (Admitere barou pentru avocați definitivi, 2019, grila 1, întrebarea 36)

Răspuns: B

Nedemnitatea lui S trebuie ceruta de un succesibil in termen de 1 an de la data cînd a cunoscut motivul de nedemnitate conform art. 959 alin (2) și (5) C.civ.
Renuntarea in favoarea lui S este acceptare, atunci mostenitorii sunt S, F2,F3, deci N nu mosteneste. Ca urmare a renuntarii in favoarea ei, S primește tot.

  1. În cazul în care la moștenirea lui de cuius -ului X vin S (soțul supraviețuitor al defunctului), M (mama defunctului), T (tatăl defunctului), A (nepot de frate bun predecedat al defunctului), precum B și C (nepoti de frate consangvin predecedat al defunctului), iar A, B, C vin la moștenirea lui X prin reprezentare succesorala, atunci: a. A primește 2/9 b. M și T primesc fiecare 1/4 c. B și C primesc fiecare 1/24 din moștenire (Licenta februarie 2018, grila 1, întrebarea 34) Răspuns: c S vine la moștenire împreuna cu colaterali privilegiati și ascendenti privilegiati, deci primește 1/3 (art. 972 alin (1) lit.b) C.civ.) M și T primesc 1/2 din 2/3, adică 1/3, fiecare câte 1/6 (art. 978 lit b) C.civ.)
    Pentru colateralii privilegiați, moștenirea se împarte pe linia maternă (1/6 doar tatălui lui A) și linia paternă (1/12 tatălui lui A și 1/12 tatălui lui B și C). Ca urmare, prin reprezentare, A va primi 1/6 +1/12 = 1/4. B și C vor primi fiecare 1/24.

  2. În materia moștenirii legale: a) în cazul în care colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare succesorală, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină; b) în cazul în care la moștenire vin mama, fratele și soțul supraviețuitor ai defunctului, soțul supraviețuitor al defunctului culege 1/3 din moștenire, mama defunctului culege 1/2 din moștenire, iar fratele defunctului culege 1/6 din moștenire; c) în cazul în care la moștenire vin fratele bunicului defunctului, copilul surorii mamei defunctului și soțul supraviețuitor al defunctului, primii doi culeg împreună un sfert din moștenire, iar soțul supraviețuitor al defunctului culege 3/4 din moștenire. (INM 2018, grila 1, întrebarea 25) Răspuns: AC a – Conform art. 981 alin (2), „în cazul în care colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare succesorală, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină.”

b – Soțul în concurs atât cu ascendenții privilegiați, cât și cu colateralii privilegiați moștenește 1/3 din masa succesorală. Între aceștia, moștenirea se împarte conform art. 978 lit a), singurul părinte care vine la moștenire primind 1/4, iar colateralul/colateralii privilegiați 3/4. Astfel, mama primește 1/6 și fratele 3/4 x 2/3 = 1/2, exact invers decât în enunț

c – Soțul în concurs cu colateralii ordinari, primește 3/4 din moștenire, iar colateralii 1/4 deoarece ambii au gradul de rudenie IV și nu se înlătură unul pe celălalt de la moștenire.