Cum se imparte mostenirea

Dreptul familiei

Impreună cu soțul persoanei decedate, rudele vin la moștenire în următoarea ordine: • Clasa I – descendenții • Clasa II – ascendenții privilegiați (mama, tatal) și colateralii privilegiați (frații, surorile, descendenții lor până la gradul IV) • Clasa III – ascendenții ordinari • Clasa IV – colateralii ordinari (pana la gradul IV) In urma dezmoștenirii, daca nu se culege moșternirea in întregime, se trece la clasa următoare. In cadrul fiecărei clase, rudele cu grad mai apropiat le înlătură pe cele cu grad îndepărtat. Reprezentarea – un moștenitor legal urcă în gradul ascendentului său, nedemn sau decedat, pentru a culege partea de moștenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia. Reprezentarea se aplică numai la descendenții copiilor/fraților/surorilor defunctului. Reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn față de reprezentat sau a renunțat la moștenirea lui sau a fost dezmoștenit.
Cota soțului supraviețuitor este: • ¼ în concurs cu descendenții • 1/3 în concurs cu ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați • ½ în concurs doar cu ascendenții privilegiați sau doar cu colaterali privilegiați • ¾ în concurs cu ascendenți ordinari sau colaterali ordinari • Are un drept de abitație asupra casei în care a locuit (care poate fi restrâns sau schimbat ca obiect) care se stinge la partaj (nu mai devreme de 1 an) sau la recăsătorirea soțului. • Are dreptul la mobilierul, obiectele de uz casnic folosite în comun dacă nu vine în concurs cu descendenții Cota părintelui: • Un singur părinte – ¼ , iar colateralii privilegiați ¾ • 2 părinți – ½, iar colateralii privilegiați ½ Impartirea între colateralii privilegiați: - se face egal între linia maternă și linia paternă

Exemple de împărțirea moștenirii din grilele date la examenele de admitere la INM și Barou:

  1. După decesul lui D, la data de 15 iulie 2017, sunt chemați la moștenire S, soția supraviețuitoare a defunctului, F1, fiul din prima căsătorie a defunctului, F2 și F3, fiii din căsătoria lui S cu D, și N nepotul de frate predecedat al defunctului. În următoarele 6 luni de la deschiderea moştenirii, S a distrus, cu rea credință, testamentul lăsat de defunct lui F1, acesta din urmă a renunțat expres la moștenire, F2 și F3 au renunțat gratuit la moștenire în favoarea mamei lor S, iar N şi S au declarat expres că acceptă moștenirea. Cine va beneficia efectiv de averea defunctului, dacă ne aflăm la data de 3 martie 2019 și toți succesibilii au cunoscut, anterior deschiderii moștenirii, despre distrugerea testamentului, dar nu au întreprins alte demersuri decât cele menționate mai sus? a. N în întregime; b. S în întregime; c. F2 și F3. (Examen de admitere pentru avocații definitivi, martie 2019, grila 1, întrebarea 36) Răspuns: B Mostenitorii sunt F1- care renunta, F2 si F3 care renunta in favoarea mamei S si S. N nu mosteneste in concurs cu descendentii. S nu e inlaturata de la mostenire deoarece moștenitorii nu au introdus actiune pentru a fi declarata nedemna. Ca urmare, ea mosteneste tot, conform intelegerii dintre ei.

  2. În cazul în care la moștenirea lui de cujus vin: S, soția supraviețuitoare, F, fiul lui de cujus dintr-o căsătorie anterioară, N, nepotul de fiu predecedat (P) al lui de cujus, născut din căsătoria cu S, care a renunțat la moștenirea lui P, și G fiul lui S dintr-o căsătorie anterioară, care a fost întreținut de de cujus, moștenirea se va împarți astfel: a. S va culege 1/4 din moștenire, F, N și G vor culege câte 1/4 din moștenire fiecare; b. S va culege 1/4 din moștenire, F și G vor culege câte 3/8 din moștenire fiecare; c. S va culege 1/4 din moștenire, F și N vor culege câte 3/8 din moștenire fiecare. (Examen de definitivat în avocatură, 2016, întrebarea 20) Răspuns: C Fiul intretinut al lui S nu putea veni la moștenire decât dacă era adoptat. Ar fi beneficiat în continuare de intretinere dacă S murea, nu de cujus.

  3. Succesiunea defunctului A se împarte intre colateralii săi privilegiati (frații B și C, precum și nepoții de frate D după tata, precedat, E și F) potrivit urmatoarelor reguli: a. E și F vin la moștenire prin reprezentare, succesiunea se împarte la toți succesorii în mod egal, cu B și C pe tulpina b. B și C vor culege pe ambele linii, partea din moștenire care li se cuvine c. E și F vin la moștenire prin reprezentare, succesiunea se împarte în mod egal cu B și C intre linia paterna și materna (întrebarea 13) Răspuns: BC Succesiunea se împarte pe linia materna 50% (B și C adică 25% și 25%) și paterna 50% (B, C, D, adică câte 16%) și egal pe tulpina. E și F împreună primesc partea lui D. B – 25% + 16,66%, C – la fel E – 8,33 % , F – 8,33%

  4. Moştenirea se împarte între colateralii privilegiaţi potrivit următoarelor reguli: a. în cazul în care colateralii privilegiaţi vin la moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea se împarte între ei, în mod egal, între linia paternă şi maternă; b. în cazul în care colateralii privilegiaţi vin la moştenire în nume propriu, aceasta se împarte în mod egal; c. colateralii privilegiaţi nu pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală. (Definitivat 2013, întrebarea 18) Răspuns: B c. Art 966 C.civ.
    Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală numai descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului Colateralii privilegiati sunt frații și surorile defunctului și descendentii lor pana la al patrulea grad inclusiv cu defunctul. A – moștenirea se împarte pe linia maternă și paternă dacă colateralii sunt rude pe linii colaterale diferite, nu dacă vin la moștenire prin reprezentare succesorală b – dacă vin la moștenire prin reprezentare (adică sunt nepoți de frate), moștenirea se împarte pe tulpina, dacă vin la moștenire direct – se împarte intre ei în mod egal

  5. Nepotul de soră al defunctului: a. îl înlătură de la moștenire pe tatăl defunctului b. culege jumătate din moștenire când vine în concurs cu mama defunctului c. este înlăturat de la moștenire de nepotul de fiu al defunctului (Notari stagiari 2020, întrebarea 2) Răspuns: c a - Nepotul de soră al defunctului este colateral privilegiat care vine la moștenire în clasa a doua de moștenitori împreună cu ascendenții privilegiați, adică tatăl defunctului, deci nu îl înlătură de la moștenire. b – Nepotul de soră (colateral privilegiat) culege 3/4 din moștenire când vine în concurs cu mama defunctului (un singur părinte are cota 1/4) c – Nepotul de fiu este descendent din clasa I de moștenitori care înlătură de la moștenire clasa a II-a, deci pe nepotul de soră al defunctului

  6. In cazul in care la mostenire vin mama M, tatal T, fratele bun F1 si fratii uterini F2, F3, F4, atunci: a. M primeste aceeasi cota ca F1 b. T primeste de patru ori mai mult decat F2 c. F1 primeste de trei ori mai mult decat F3

(Licenta februarie 2019, grila 1, întrebarea 33)

Raspuns: b, Ascendenții privilegiați primesc 1/2, adică mama ¼, tatal ¼. La colateralii privilegiați, se împarte în mod egal pe linia maternă și linia paternă. Linia paternă: F1 1/4 Linia materină: F1, F2, F3, F4 câte 1/16 fiecare. Ca urmare fratele bun primește: 1/4+1/16 = 5/16, iar frații uterini câte 1/16 din masa succesorală.

  1. În cazul în care la moștenirea lui X vin trei nepoți de fiu, unul al copilului C1 și doi ai copilului C2, cum se împarte moștenirea în condițiile în care și C1 și C2 sunt precedați și exheredați de defunct prin testament valabil: a) N1 primește 1/2 b) N2 și N3 primesc câte 7/24 fiecare c) N2 și N3 primesc câte 1/4 fiecare

(Licenta iunie 2020, grila 1, întrebarea 35) Răspuns: b Fiind exheredați, C1 și C2 vor moșteni doar rezerva succesorală, adică 1/4 și, respectiv, 1/4, jumătate din cât li s-ar fi cuvenit. A mai rămas jumătate de moștenire, astfel ca se trece la nepoți: N1, N2 și N3 vor moșteni 1/6, 1/6, 1/6 în nume propriu. Ca urmare, însumând cotele: N1 are 10/24, N2 are 7/24, N3 are 7/24.