Când este necesar divorțul din culpă exclusivă?

Divortul din culpa exclusivă a pârâtului este necesar:

a. când o parte intenționează sa ceara despăgubiri sau prestație compensatorie de la celalalt soț
b. când soțul vinovat ar avea drept la întreținere și celălalt soț dorește să îi acorde doar pe perioada minimă c. când soțul nevinovat ar putea muri în timpul procesului de divorț și nu dorește să fie moștenit de soțul vinovat d. când o parte dorește atribuirea locuinței comune

Vom discuta toate aceste situații în cele ce urmează. a. Avantajele materiale pe care le poate câștiga soțul nevinovat de la cel vinovat de desfacerea căsătoriei sunt:

• Prestația compensatorie care se acordă doar în cazul în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani pentru a compensa un dezechilibru semnificativ în condițiile de viață ale solicitantului până la recăsătorirea sa, până obține suficiente resurse sau până la deces. Nu se poate acorda dacă solicită și întreținere. Prestația compensatorie poate fi acordată dacă este cerută în procesul de divorț.
• Despăgubiri materiale și morale în cazul în care soțul nevinovat suferit un prejudiciu care este consecința desfacerii căsătoriei și fapta ilicită cauzatoare a prejudiciului a fost comisă cu vinovăție de celălalt soț. Spre exemplu, soțul vinovat l-a discreditat public pe celălalt provocându-i pierderi din afaceri sau profesie, lipsa câștigului obișnuit sau o suferință și umilință suplimentare față de situația normală de divorț.

b. Soțul lipsit de mijloace primește întreținere de până la 1/4 din venitul net al celuilalt soț dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie, în timpul căsătoriei, în interval de 1 an de la desfacerea căsătoriei dacă incapacitatea este cauzată de împrejurare în legătură cu căsătoria. Întreținerea încetează după un an dacă acest soț este cel culpabil de desfacerea căsătoriei. Întreținerea încetează și dacă soțul care o primește se recăsătorește.

c. Dacă soțul nevinovat moare în timpul unei procesului de divorț, instanța închide dosarul și celălalt soț vine la moștenire. Nu va veni moștenire dacă moștenitorii solicită continuarea procesului și divorțul se pronunță din culpa exclusivă a pârâtului. Data desfacerii căsătoriei va fi în acest caz data introducerii cererii de divorț. Moștenitorii nu pot introduce acțiunea de divorț în niciun caz, ei pot doar să o continue.

d. Soțul nevinovat poate obține avantaje pentru atribuirea contractului de închiriere a locuinței comune sau a dreptului de folosire a locuinței comune până la partaj. La desfacerea căsătoriei, se încearcă folosirea în comun a locuinței de ambii soți, dar dacă aceștia nu o pot folosi în comun și nu se înțeleg, instanța va folosi drept criterii de atribuire a locuinței în ordine: interesul superior al copiilor minori, culpa în desfacerea căsătoriei și posibiltățile locative proprii ale foștilor soți. Soțul nevinovat care a primit locuința nu îi va plăti celuilalt o îndemnizație pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuință ca în cazul culpei comune sau acordului. Culpa exclusivă a unui soț nu influențează suma acordată ca întreținere pentru copil. Uneori, se mai cere divorțul din culpă exclusivă și pentru motive precum:

e. o parte dorește divorțul și cealaltă parte nu dorește divorțul

f. se folosesc de motivele de divort pt a arata ca celalalt sot nu e responsabil fata de copii și a câștiga avantaje privind stabilirea autorității părintești sau a locuinței copilului

g. pentru satisfacția personală sau a familiei Pentru aceste ultime trei motive se pot folosi și alte variante precum divorțul din culpă comună sau divorțul prin acord în dorința de a reduce durata și stresul procedurii de desfacere a căsătoriei și ar trebui puse în balanță avantajele și dezavantajele fiecărei metode.

Motive temeinice care arată culpa celuilalt soț sunt infidelitatea, violentele, abuzul de alcool sau droguri. Neînțelegerile sau certurile grave sunt motive care arată culpa comună, nu culpa exclusivă.